Richard Avedon, un fotograf care a inteles ca moda si politica sunt cele mai importante pentru cariera sa

Fotografia de moda este printre cele mai complicate si mai complete tipuri de fotografie. Nu oricine poate sa surprinda frumusetea si eleganta din moda, fotografii profesionisti cu experienta care se dedica acestui gen sunt putini. Richard Avedon este un pionier al fotografiei de moda si al portretelor minimaliste, reusind sa puna bazele unui gen care a devenit foarte important peste ani. Viata sa e o lectie, cariera sa e un tablou perfect al dedicarii pentru fotografia profesionista.

Richard Avedon se naste pe 15 mai 1923, in New York. Mama sa facea parte dintr-o familie cu traditie in fabricarea rochiilor, tatal detinea un magazin de haine, Avedon’s Fifth Avenue. In copilarie, Avedon a fost inspirat de afacerile parintilor sai si a inceput sa fie interesat de moda, adorand sa fotografieze hainele din magazinul tatalui. La doar 12 ani se inscrie in Asociatia Tinerilor Evrei YMHA Camera Club.

Richard urmeaza cursurile liceului DeWitt Clinton, fiind coleg si prieten cu scriitorul James Baldwin. In afara de moda, in liceu Avedon se indragosteste si de poezie si cocheteaza cu ea. Este editor asociat la magazinul literar al liceului, The Magpie, iar in 1941 primeste distinctia de Poet Laureat al liceelor din New York.

Dupa liceu, Richard merge la facultate, la Universitatea Columbia, unde studiaza filosofie si poezie. Dupa un an renunta la facultate si se inroleaza in Marina comerciala a Statelor Unite in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. A realizat in aceasta perioada portrete de identificare pentru marinari, dar a ramas in Marina Comerciala doar doi ani, intre 1942 si 1944. Din 1944 urmeaza cursurile Noii Scoli pentru Cercetare Sociala din New York, fiind indrumat de catre Alexey Brodovitch, director artistic la Harper’s Bazaar. In doar un an Avedon este fotograf de personal la revista. Dupa ani intregi in care a fotografiat viata de zi cu zi in New York, Richard Avedon ajunge sa realizeze fotografii la colectiile de toamna si primavara la Paris. Editorul Carmel Snow a acoperit subiectul, iar Avedon realiza fotografii cu modelele care purtau noile haine lansate in oras. Intre anii 1940-1950, Richard reuseste sa aiba o colectie impresionanta de fotografii alb-negru cu modele care prezentau diferite tinute in cele mai interesante locuri din Paris.

In 1955, Avedon intra in istorie cu o sesiune foto la circ. Dovima cu elefantii a fost piesa de rezistenta a albumului foto de acolo, modelul purta o rochie de seara neagră Dior, cu o esarfa lunga de matase alba. Ramane cea mai originala si mai iconica fotografie din moda din toate timpurile.

20 de ani a stat Avedon cu Harper’s Bazaar, pana in 1965, din 1945. Portretistica sa a completat fotografia cu modele, cu moda. Portretele in alb si negru sunt si astazi remarcabile prin modul in care au surprins esenta umanitatii si vulnerabilitatea unor personalitati legendare precum presedintele Dwight D. Eisenhower, Marilyn Monroe, Bob Dylan sau chiar celebra formatie The Beatles.

In timpul anilor 1960, Avedon deja se indreapta si spre fotografia politica. Dr. Martin Luther King Jr., Malcolm X, Julian Bond au fost personaje in fotografiile sale, dar si oameni obisnuiti care demonstrau. In 1969 acopera Razboiul din Vietnam, realizeaza portrete diverse pe front.

Intre 1966 si 1990 a lucrat ca fotograf pentru revista Vogue. Fotografia sa de moda a continuat sa depaseasca orice limite ale suprarealismului, fiind provocatoare si controversata. Nuditatea, violenta, moartea erau teme recurente in fotografiile sale. Personalitatile politice si culturale au continuat sa apara in fotografia de portret, Toni Morrison sau Hillary Clinton numarandu-se printre acestea.

Avedon militeaza si pentru fotografia ca forma de arta in anii 1960, 1970 si 1980. In 1959 publica si o carte cu fotografii, Observations, cu un comentariu de Truman Capote, in 1964 apare si alta colectie de fotografii, Nothing Personal, cu un eseu scris de Baldwin.

Muzeul de Arta Moderna a gazduit o expozitie cu fotografiile sale in 1974, fotografii in care era tatal sau, bolnav de o afectiune grava. In anul urmator, o selectie de fotografii din colectia sa apare in galeria Marlborough.

In 1977 avem si o colectie de fotografii restrospective, expusa la Muzeul Metropolitan de Arta. Richard Avedon a fost si primul fotograf comercial artistic, el a definit scopul artistic si posibilitatile infinite ale acestui gen. „Momentul in care o emotie sau o fapta e transformata in fotografie nu mai reprezinta un fapt, o realitate, ci o opinie” si „Nu exista lipsa de acuratete in fotografie. Toate fotografiile sunt precise, au acuratete. Nicio fotografie nu e adevarul” au fost doar doua dintre maximele dupa care s-a condus Avedon in toata cariera sa.

In 1992, Richard Avedon devine primul fotograf de personal din istoria The New Yorker. El spera sa fotografieze nu celebritatea, ci realizarile celor din fata obiectivului foto, reusind sa defineasca diferenta inca o data, ce ii individualiza. Ultimul sau proiect pentru The New Yorker, Democratie, nefinalzat, includea portrete ale liderilor politici precum Karl Rove sau John Kerry, dar si cetateni obisnuiti implicati in activismul social si politic.

Pe 1 octombrie 2004 l-am pierdut pe Richard Avedon, decesul sau a survenit pe cand se afla in San Antonio, Texas, lucrand pentru The New Yorker-cauza, hemoragie cerebrala. Avea 81 de ani si inca fotografia…

Avedon a reusit sa dezvolte genul fotografiei cu fotografii de moda provocatoare si suprarealiste, dar si cu portrete care dezvaluiau sufletul unor figuri opace din toata lumea. Funny Face, filmul din 1959 cu Fred Astaire, a fost inspirat de viata sa. Totusi, povestea vietii lui Avedon este „spusa” cel mai bine prin fotografiile sale.

In plan personal, Richard Avedon a fost casatorit cu modelul Dorcas Nowell, casatoria a avut loc in 1944. Au ramas impreuna doar sase ani, dupa care au divortat in 1950. La un an dupa despartirea de prima sotie s-a casatorit cu alta femeie, Evelyn Franklin. A avut si un fiu cu Evelyn, John, insa si a divortat si de a doua sotie.