Istoria editarii si modificarii fotografiei

Astazi, daca vrei sa modifici orice la o fotografie, ai cel putin 10 programe de editare foto complexe, pe primul loc fiind, desigur Adobe Photoshop. Iti ia de obicei cateva minute, sau poate ore, daca ai mai multe fotografii complicate de editat, insa rezultatele sunt exceptionale si perfectiunea este mereu acolo, in fiecare detaliu editat. Insa lucrurile nu au stat deloc asa de simplu in trecut. Istoria modificarii, retusarii si editarii foto ne demonstreaza ca aceasta perfectiune in editare a fost obtinuta cu greu si in ani, secole…

Prima data cand s-a discutat despre modificarea fotografiilor a fost undeva in anii 1800. Pe atunci primii fotografi profesionisti, Henry Peach Robinson, Katsushika Hokusai incepeau sa experimenteze cu modificarea fotografiilor folosind oglinzi pentru a realiza diferite perspective. De la oglinzi am ajuns in anii 1990, 1987 mai exact, la Adobe Photoshop, celebrul soft de editare foto, gandit si lansat de doi frati, Thomas si John Knoll, care s-au inspirat din alt soft, Display, dezvoltat la LLNL, Lawrence Livermore National Laboratory, pentru oamenii de stiinta de acolo, softul modificand imaginile digitale.

Pana la Photoshop aveam doar metode profesioniste de modificarea a fotografiilor bazate pe analog. In trecut era foarte greu sa faci zoom pe o fotografie, aveai nevoie de o lupa puternica, dupa care „editai” fotografia cu mult rabdare pana obtineai ce rezultate doreai. Foloseai dupa culori si pensule ca sa ajungi la cromatica fotografiei si realitatii zugravite in fotografie. Photoshop a schimbat totul in editarea foto, acum e foarte simplu sa dai un zoom pe fotografie si sa il pastrezi, softul e bun pentru graficieni si ilustratori. Pielea din fotografii era cea mai problematica inainte de Photoshop, era greu sa ajungi la o culoare si un aspect realiste.

Si cand nu aveai Photoshop, prin anii 1850, te bazai pe un proces ce integra coloidului umed pentru a combina fotografii pe negative. De aici si pana la fotografierea „spiritelor” a fost doar un pas. Modificarile facute pe fotografii permiteau familiilor celor decedati in lupta sa ii aiba „aproape” mereu in poze. Cei care se ocupau cu spiritismul se foloseau de acest truc si de „editarea” fotografiilor pentru a avea credibilitate si a dovedi cat de buni sunt. William H. Mumler a fost un fotograf care s-a folosit de editarea fotografiilor cu metode rudimentare pentru a arata vaduvei lui Lincoln „spiritul” sau aparut fix in spatele ei intr-o fotografie.

Poate cel mai vechi exemplu de modificare a fotografiilor dateaza din 1846. In fotografia editata puteam vedea cinci calugari care stateau deasupra unei cladiri, editarea fiind realizata de catre Richard Jones-al cincilea calugar era „plasat” prin editare.

Modificarea fotografiilor s-a transformat si intr-o forma de publicitate. Cartile postale erau folosite pentru a aplica procedura de modificare a fotografiei, atragand turisti in tara.

In timpul Primului Razboi Mondial s-au recreat batalii intregi in fotografii modificate. Efectul dramatic era unul garantat. Batalia de la Zonnebeke, Belgia a avut loc… doar in fotografie. Arthur S. Mole s-a ocupat de „inscenare” si de fotografiere, de modificarea fotografiei.

Inventatorul „modificarilor in fotografie” a fost Errol Morris, un fotograf care a „inscenat” o scena pentru a avea o fotografie cat mai dramatica cu niste… tunuri aparute din senin in strada.

Modificarile fotografiilor au inceput totusi ca o modalitate practica de a corecta perspective si distorsiuni, ceea ce puteau „capta” obiectivele. Compozitiile mai interesante se obtineau doar cu schimbarea perspectivei si ea putea as fie realizata pe atunci doar prin „modificari” la nivelul fotografiilor. Creioanele si vopseaua erau principalele metode de modificare a fotografiei in trecut si erau foarte eficiente. Pana si in Al Doilea Razboi Mondial aveam fotografii „inscenate” in care soldatii isi faceau poze in uniforme ca sa le trimita acasa sa arate celor dragi ce viata „buna” aveau pe fronturi.

Doi termeni au fost importanti in istoria modificarilor fotografiilor: retusare si editare. Editarea fotografiei se refera la ajustarea unei fotografii, schimbi tot ce poti din setarile Photoshop in vremurile moderne ca sa ai o fotografie care arata mai bine.

Pe de alta parte, retusarea este imbunatatirea si schimbarea modului in care arata o fotografie. Elimini defecte din fotografii, ideea este sa imbunatatesti potentialul „artistic” al fiecarei fotografii fara sa aduci schimbari majore. Vedetele solicita astfel de retusari dupa ce au participat la sedinte foto pentru reviste, pentru reclame. Retusarile la o fotografie pot insemna dinti albiti, piele care arata mai bine, eliminarea de obiecte nedorite din imagini.

Revenind la istoria modificarii fotografiilor, in trecut serviciile de editare, retusare chiar a unor fotografii nu erau deloc oferite. De ce? Iti lua mult timp sa ajungi la rezultate dorite, zile intregi, costa foarte mult, nimeni nu isi permitea sa te plateasca pentru toata munca depusa.

In secolul 19, pe la mijlocul anilor 1800, William Henry Fox introducea „copiile negative” pentru fotografii. Asa puteai avea mai multe copii ale fotografiilor tale. Se expunea apoi negativul la nivelul camerei foto, dupa care se foloseau substante chimice pentru procesarea fotografiei. „Editarea” fotografiilor se realiza pe niste mese speciale, inclinate la 45 grade. Lumina vedea de dedesubt cumva si asa obtineai ce fel de retusari voiai in fiecare fotografie. Era nevoie de precizie, de atentie la detalii si de rabdare. Se folosea si o lama asemanatoare bisturiului la editare.

Din anii 1910 aveam deja studiouri foto comerciale care ofereau si servicii de editare foto, cei care nu puteau participa la fotografiile de grup erau „integrati” in ele prin editare, si asta e doar un exemplu. Multi fotografi si-au conceput propriile metode originale de editare.

O fotografie celebra editata a fost cea a lui Benito Mussolini calarind un anumit cal in 1942. Ce s-a editat la ea? A fost „eliminat” grajdarul ca intreaga scena sa para mai extravaganta. Industriile au inceput si ele sa „infrumuseteze” fotografiile prin editare. Deja normalizarea colorilor in fotografii era o banalitate, studiourile foto aveau cereri foarte multe de la oameni care doreau sa arate excelent in fiecare fotografie.

In era pre-tehnologica, retusarea fotografiilor avea scopuri politice de multe ori, pentru a manipula populatia. Editarea fotografiilor in era Iosif Stalin era o modalitate de a contribui la propaganda. Rusia sovietica folosea editarea pentru a aplica cenzura oriunde putea.

John Heartfield reusea sa creeze o tehnica de modificare a fotografiilor unica ca o critica la adresa nazismului. Montajul foto se numea tehnica si a fost printre primele metode de retusare foto. Dupa Al doilea Razboi Mondial, retusarea foto a facut parte din masinaria propagandei generalizate. Jurnalistii au inceput si ei sa foloseasca retusarea si chiar editarea ca sa atraga publicul si sa aiba audienta cat mai mare pentru publicatii.

De exemplu, am avut doua piramide intr-o fotografie editate in asa fel incat sa para mai aproape una de alta decat erau in realitate… Fotografia a ajuns pe coperta National Geographic si a dus la dezbateri aprinse. Pe masura ce au aparut tot mai multe metode si tehnici de modificare a fotografiilor din presa oamenii au devenit tot mai sceptici in privinta jurnalistilor si publicatiilor, si-au pierdut interesul pentru cele care nu se puteau abtine sa modifice orice pentru vanzari mai mari.

Industria modei a fost cea care s-a folosit la greu de retusare si editare foto pentru a schimba complet modul in care arata corpul feminin. Se modifica tot, de la culoarea pielii, ten, la forma corpului. A aparut si silueta ideala, un stereotip in moda pe care il mai intalnim si astazi.

Dupa si in timpul anilor 1990 aveam retusare foto si editari in orice fel de domeniu. Infrumusetarea fotografiilor, cresterea capitalului social sau propaganda, nu conta, retusarea si editarea foto erau peste tot. In prezent avem editare foto avansata cu programe din ce in ce mai complexe, putem face si mai multe lucruri cu ea, cu fotografiile. Editarea cu ajutorul Inteligentei Artificiale este deja o banalitate si viitorul retusarii si editarii AI este departe de a fi unul simplu de intuit.