Suprapunerea focalizarii, tehnica inedita prin care obtii fotografii cu multe detalii si mai clare

Ti-ai dorit mereu sa ai fotografii Macro perfecte si distante focale, focalizari care sa nu iti mai faca atatea probleme? Cautai de ceva vreme sa scapi de difractie si de toate dificultatile ce vin la pachet cu un f/16 setat. Suprapunerea focalizarii e tehnica inedita de care ai putea sa ai nevoie si care te va ajuta sa scapi de stres si de munca prea multa chiar si la editarea foto in programe specializate.

Suprapunerea focalizarii este o tehnica interesanta ce consta in realizarea mai multor fotografii cu aceeasi camera foto, pentru acelasi subiect, dar zonele de focalizare sunt diferite pe fiecare fotografie. La final se combina intr-o singura fotografie focalizarile si fotografiile pentru o adancime de camp vizual extinsa. Subiectul fotografiat e clar, bine focalizat, chiar si cand avem prim-planuri si fotografii in care folosim modul Macro.

In practica, desi suna cam complicat in teorie, de ce sa nu o recunoastem, lucrurile sunt foarte simple si pentru un fotograf amator, dar si pentru unul profesionist. Sunt realizate mai multe fotografii, dar cu variatii usoare ale punctului de focalizare intre fiecare cadru. Se combina fotografiile cu un software specializat, de exemplu cu Photoshop, si se selecteaza doar zonele focalizate din fiecare imagine.

O comparatie cu HDR-ul te va ajuta sa intelegi si mai bine ce e cu aceasta suprapunere a focalizarii. Ca sa ai fotografii HDR incepi prin a seta diferite niveluri de expunere pentru aceeasi scena, acelasi cadru fotografiat. Dupa care alegi tot ce te intereseaza la nivel de umbre, tonuri, detalii din expuneri si creezi o fotografie cu un echilibru perfect intre toate.

Si la tehnica suprapunerii focalizarii e la fel, doar ca treci de la expunere la focalizare. Faci mai multe fotografii ale aceleiasi scene, cu puncte de focalizare un pic diferite de la o fotografie la alta. Treci apoi intr-un calculator ca sa le combini si sa ai focalizarile „aliniate” cat mai aproape de perfectiune.

Apertura e cea mai importanta in suprapunerea focalizarilor si va pune probleme de multe ori. Daca e prea mare adancimea campului e mica, nu vei putea sa ai focalizare pe tot ce e important dintr-odata, daca e prea ingusta adancimea campului e prea mare, ai difractie, deci si o focalizare soft. De aceeea e foarte bine daca stii care e acel „sweet spot” pentru obiectivul folosit, setarea care iti permite claritate mare cand aplici focalizarea-2-3 stops ar fi ideal.

Vom vedea folosita aceasta tehnica inedita in fotografia Macro, pentru claritate foarte mare cand avem de fotografiat insecte, de pilda, dar si la fotografia de produs, pentru detalii foarte multe per obiect fotografiat, la fotografia de peisaj, pentru prim-plan clar si fundal la fel de clar. Foarte interesant, putem folosi tehnica descrisa anterior si in microscopie, avem microscop modern cu un fel de suprapunere focalizare pentru a avea toate elementele microscopice clare intr-o singura imagine, studiul si demonstratiile sunt mult mai simple in acest mod.

Claritatea e ceea ce te intereseaza daca aplici tehnica suprapunerii focalizarii, o claritate pe care nu ai cum sa o obtii cu o singura fotografie realizata chiar si cu cel mai profesionist si mai bun aparat foto de pe piata.

Pentru a nu te chinui prea tare ar fi de preferat sa alegi camere foto profesioniste cu functia built-in Focus Bracketing. Cu o astfel de functie si cu tehnica despre care discutam in articolul de astazi nu vei mai ajunge la aperturi prea mari si un blur urat pe fundal la fiecare poza facuta, la defocusare.

Adancimea campului in fotografie se refera la zona din imagine care apare clara, in focus, dupa ce am stabilit focalizare pe subiect, fiind afectata de trei factori, apertura, distanta focala si distanta din timpul fotografierii, fata de subiect. Cel din urma factor, distanta, afecteaza cel mai mult adancimea campului in fotografie. Nu vezi diferente cand fotografiezi portrete, peisaje, pentru ca subiectii se afla la distante mari de obiectiv. Dar la fotografii Macro vezi sigur care e problema, distanta fata de subiecti e foarte mica.

Doar un exemplu ca sa intelegi mai bine ce se intampla: sa zicem ca fotografiezi cu Macro petalele unei flori superbe dintr-un camp. Iti setezi sigur pe tine apertura la f/2.8 si vrei sa obtii un efect bokeh pe fundal, doar ca, ce sa vezi, ai adancime camp atat de mica ca nu ai cum sa ai petalele focalizate asa cum trebuie si nici macar floricica in intregime…

Ce faci in astfel de situatii este sa ingustezi apertura pana la f/11, ca sa ai focalizare excelenta si efect bokeh in fundal, distanta fata de subiectul fotografiat devine foarte mica.

Atentie insa, o apertura mult prea ingusta poate creste sansele de difractie, deci o fotografie nu atat de buna la final. Cu tehnica suprapunerii focalizarii te vei asigura de faptul ca o fotografie cu o adancime de camp foarte mare este clara si calitatea fotografiei nu are de suferit deloc.

E bine sa ai clar in minte diferenta intre suprapunerea focalizarii si adancimea mare a campului, focalizarea „profunda”. A doua tehnica enuntata asigura o zona de claritate extinsa in fotografii, de la prim-plan la fundal. O vom vedea folosita in fotografia de peisaj, ca sa ai fundal si prim-plan focalizate foarte bine, in fotografia arhitecturala, pentru detalii de la diferite distante, dar si in fotografia de grup, pentru a avea toate persoanele din cadru cu focalizare corecta.

Cum se foloseste in mod corect, in practica, suprapunerea focalizarii? In mod traditional, fotograful incepe prin setarea modului MF, Manual Focus, la camera foto profesionala, dupa care se fac mai multe fotografii cu un focus usor modificat. In soft specializat combinam fotografiile si ne asiguram ca rezultatul final e asa cum ne dorim, cu focus corect. E simplu, nu, in teorie, dar in practica ai nevoie de foarte multa experienta si de rabdare, de concentrare, de atentie.

Daca nu te simti in stare sa controlezi manual focalizarea poti sa folosesti un trepied neaparat si modul AF, plus setarea Focus Bracketing, in care setezi si numarul de fotografii per fotografiere si cresterea focalizarii.

Focusul e setat pe acea parte a subiectului care e cea mai aproape de obiectiv si eliberezi obturatorul/declansatorul ca sa faci fotografii. Ai nevoie dupa de un computer cu o versiune mai noua de DPP, iar in acest DPP selectezi fotografiile si folosesti intrumentul Depth Compositing. Daca nu obtii ce vrei mai schimbi din parametri si incerci iarasi.